- Atunci e-n regulă. La revedere. Creti că...
— Da ?
— în legătură cu primii creştini... încă o dată nu mai contează, nu-i aşa ?
îşi încolăci braţele în jurul gîtului lui. Bu-zele de-abia li se atinseră.
— îmi placi... da, îmi placi. Să ţii minte
asta, orice s-ar întîmpla, da ?
Anthony se eliberă din strînsoare cu pă-rere de rău şi se îndrepta spre cei ce-1 ares-taseră.
— Sînt gata să vin cu voi. Cred că nu vreţi s-o traduceri autorizate reţineţi şi pe această tînără ? !
— Nu, domnule, asta e totul, răspunse politicos bărbatul cel scund.
„Civilizaţi băieţi au la Scotland Yard !", îşi spuse Anthony în vreme ce îi urma pe scări în jos.
în magazin — nici urmă de bătrînâ, dar Anthony prinse o răsuflare grea din spatele unei uşi şi se gîndi că urmăreşte de acolo cu atenţia încordată evenimentele.
Legalizare notariala - Pentru a veni în sprijinul clienţilor, asiguram legalizarea notarială a tuturor documentelor traduse de catre noi, fără a percepe vreun comision pentru acest serviciu (factura de la notariat se intocmeste direct pe numele dvs.). Clientul suporta traduceri legalizate exclusiv onorariul notarului, 18,60 lei/document (TVA inclus) pentru primul exemplar si 6,20 lei/document (TVA inclus) pentru exemplarele suplimentare ale aceluiasi act. Acestea sunt tarifele minime de pe piata din grila de tarife ale notarilor publici.
Ajuns din nou in mizeria străzii Kirk, An-thony respiră adînc şi i se adresă celui scund
— Acum, domnule inspector... sînteţi ins-pector, cred, nu ?
— Desigur, domnule. Inspector-detectiv Verrall. Dumnealui este sergent-detectiv Car-ter.
— Ei, bine, domnule inspector Verrall, a venit timpul să spunem lucrurilor pe nume... şi ascultaţi-mă cu atenţie. Nu sînt Conrad şi cum îl mai cheamă. Mă numosc Anthony Eastwood, după cum v-am precizat, şi sînt de profesie scriitor. Dacă mă veţi însoţi pînă acasă voi putea aduce dovezi suficiente în le-gătură cu identitatea mea.
Ceva din felul în care vorbca Anthony păru să-i traduceri legalizate impresioneze pe detectivi. Pentru prima oară, figura lui Verrall căpătă o expre-sie de îndoială.
Aparent, Carter se lăsă mai greu convins.
— îndrăznesc să vă reamintesc, pufni el piin de sarcasm, că tînăra doamnă vă spunea .,Conrad", în toată legea.
— Ah, asta e altă poveste. Dumneavoas-tră pot să vă mărturisesc că... hm... motive personale m-au îndemnat să mă dau drept Conrad în faţa fetei. O chestiune personală, înţelegeţi ?
— O poveste plauzibilă, nu ? observă acru Carter. Nu, domnule ! Vii cu noi. Fă-i semn taxiului, Joe !
